Manualul Catehetic al Cultului Penticostal (Romania) - Brie & Terinte
Învățătura despre Sfintele Scripturi (pp. 15 - 23)
Cuvântul Biblia vine de la grecescul biblion care înseamnă carte. Biblia și sintagma Sfânta Scriptură fac referință la una și aceeași carte.
Componența Sfintelor Scripturi
Vechiul Testament:
conține 39 de cărți scrise între anii 1445-430 înainte de Hristos
scrierile Vechi Testamentare sunt împărțite în patru categorii:
Legea: Geneza, Exod, Levitic, Numeri, Deuteronom
Cărțile Istorice: Iosua, Judecători, Rut, 1 Samuel, 2 Samuel, 1 Împărați, 2 Împărați, 1 Cronici, 2 Cronici, Ezra, Neemia, Estera
Cărțile poetice: Iov, Psalmi, Proverbe, Eclesiastul, Cântarea Cântărilor
Cărțile profetice: (profeții mari) Isaia, Ieremia, Plângeri, Ezechiel, Daniel (profeții mici) Osea, Ioel, Amos, Obadia, Iona, Mica, Naum, Habacuc, Țefania, Hagai, Zaharia, Maleahi
Noul Testament:
conține 27 de cărți scrise între anii 45-95 după Hristos
scrierile Nou Testamentare prezintă viața Domnului Isus, activitatea Lui și învățăturile descoperite prin apostoli
scrierile se împart în trei categorii:
Cărți istorice: (evangheliile) Matei, Marcu, Luca, Ioan (biserica primară) Faptele Apostolilor
Epistolele:
Pauline (a lui Pavel): Romani, 1 Corinteni, 2 Corinteni, Galateni, Efeseni, Filipeni, Coloseni, 1 Tesaloniceni, 2 Tesaloniceni, 1 Timotei, 2 Timotei, Tit, Filimon
Generale: Evrei, Iacov, 1 Petru, 2 Petru, 1 Ioan, 2 Ioan, 3 Ioan, Iuda
Profetice: Apocalipsa
Limba Bibliei: Biblia a fost scrisă în trei limbi - Ebraică și Aramaică (Vechiul Testament) și Greacă (Noul Testament). Dumnezeu este autorul divin folosindu-se de peste 40 de autori umani (regi, cărturari, preoți, agricultori, pescari, rabini, etc)
Autorul și inspirația Bibliei
Autorul Bibliei:
Autorul Divin este Dumnezeu care prin propria inițiativă și prin descoperirea făcută prin Duhul Sfânt a însuflețit oamenii să scrie (2 Tim 3:16-17; 2 Pet 1:21)
Autorii umani au fost persoane care au fost umpluți de Duhul Sfânt și prin inspirația primită au consemnat în scris ce li s-a descoperit. Biblia nu este o carte căzută din cer, ci a fost scrisă prin mâna autorilor umani dar prin inspirația Duhului Sfânt.
Inspirația Bibliei:
Dumnezeu a revelat și inspirat Cuvântul. A descoperit oamenilor adevărul despre Dumnezeu iar apoi i-a inspirat prin Duhul Sfânt să consemneze în scris. Inspirația este lucrarea supranaturala făcută de Duhul Sfânt care s-a coborât peste autorii umani; Duhul Sfânt le-a comunicat nemijlocit adevărul despre Dumnezeu iar apoi folosind personalitatea lor proprie, i-a înzestrat să consemneze în scris fără greșeli sau omiteri tot ce a dorit Dumnezeu să cunoaștem.
Observație: nu trebuie înțeles că Biblia a fost dictată de Dumnezeu oamenilor, ci că a fost inspirată supranatural autorilor umani, folosindu-se de personalitatea și specificul lor (educați, de rând, etc). Acest act de inspirație divină în scrierea Bibliei este un act irepetabil (adică fără de a se mai repeta), iar inspirația Duhului Sfânt ne asigură de faptul că Biblia este lipsită de greșeli și demnă de crezare în tot ce ne comunică. Nu avem dreptul să scoatem sau să adăugăm nimic la ea (Deut 4:2, Apoc 22:18).
Dovezi ale autorității Bibliei:
Autorul Bibliei: fiindcă Dumnezeu a inspirat autorii umani, avem certitudinea că Biblia vorbește cu autoritate divină, precum apare sintagma ”Așa vorbește Domnul” - Exod 14:1; Deut 33:2, Exod 17:14; Isaia 1:2; Ieremia 11:1; Ioel 1:1; 2 Tim 3:16; 1 Cor 14:37; Evrei 1:1-4; Matei 11:27; Ioan 12:49-50)
Declarațiile Bibliei: avem multe pasaje în care Scriptura pretinde despre sine a fi Cuvântul plin de putere a lui Dumnezeu (Deut 6:6-9; Iosua 1:8; Ps 19;7-9; Isaia 55;10-11; Mat 5:17-19; Fapte 17:11; 1 Petru 1;23)
Mărturia Domnului Isus: Domnul a citat din Biblie și a recunoscut autoritatea Scripturilor, iar în viața Sa umană a acționat în lumina ei (Mate 23:23; Matei 5:17; Matei 26:52-56; Ioan 5:45-47; Luca 4:1-13)
Superioritatea doctrinară, etică și morală: cu toate că alte cărți pot fi considerate de oameni ca și ”scrieri sfinte”, nici o carte din istoria umană nu a avut o asemenea influență asupra omenirii ca și Biblia, iar superioritatea ei în materie de morală, etică, relații sociale și dezvoltare a științei și artei dovedește autoritatea ei.
Unitatea doctrinară a Bibliei: cu toate că a fost scrisă de peste 40 de autori pe parcurs de 1500 de ani, cărțile Bibliei nu se contrazic, iar tematicile cuprinse de la Geneza la Apocalipsa arată o imagine unitară care ni-l descrie pe Isus Mântuitorul omenirii. Cu toate că tratează o gamă vastă de domenii (istorie, doctrină, morală, profeție, știință, etc) învățăturile ei nu se contrazic niciodată între ele!
Caracterul indestructibil al Bibliei: de-a lungul istoriei mulți împărați, imperii și forțe autoritare au căutat să distrugă Biblia iar cu toate acestea, sistemele și imperiile lor au apus (Imperiul Roman, regimul Comunist), iar Biblia este cea mai răspândită carte în cele mai multe limbi, astăzi.
Împlinirea profețiilor: sunt sute de profeții în Vechiul Testament cu privire la Israel, alte popoare și Mesia, care s-au împlinit cu exactitate. Profețiile cu privire la viața Domnului Isus și împlinirea lor sunt consemnate în Noul Testament cu multe dovezi și aceasta arată că Dumnezeu a vegheat la rostirea și împlinirea lor, iar cuvintele consemnate în scriptură sunt temeinice.
Corectitudinea afirmațiilor istorice și științifice: cu toate că nu este o carte de știință, ea face cu acuratețe afirmații care dovedesc autoritatea ei:
existența cosmosului și plutirea pământului în spațiu (Iov 26:7)
greutatea aerului (Iov 28:25)
forma rotundă a pământului (Isaia 40:22, Prov 8:31)
existența fusului orar (Luca 17:34-36)
Alcătuirea canonului Biblic:
Formarea Vechiului Testament: cele 39 de cărți au fost scrise între anii 1445 - 430 înainte de Hristos, Maleahi fiind ultima carte scrisă. Începând cu secolul întâi înainte de Hristos toate cele 39 de cărți erau recunoscute ca și canonice, iar în anul 90 după Hristos la Iamina pe coasta Mediteraneeană, s-a definitivat lista cărților canonice. Hristos și apostolii au citat din cărțile Vechiului Testament iar pentru biserica primara, Biblia era Vechiul Testament.
Formarea Noului Testament: cele 27 de cărți au fost scrise între anii 45-95 după Hristos. În anul 397 după Hristos, la Conciliul din Cartagina s-a stabilit definitiv lista celor 27 de cărți canonice Nou Testamentare. Ca să fie acceptată scrierea ca și canonică trebuia:
autorul să fi fost un apostol sau un apropiat grupului de apostoli
conținutul cărții să fie apostolic
cartea să fi fost recunoscută în mod universal de biserici
caracterul divin inspirat al scrierii să fie evident
Versete de memorat:
2 Timotei 3:16-17
Ioan 20:30-31
Luca 1:1-4
1 Ioan 1:1-4
Exercițiu:
Memorați ordinea cărților Bibliei (Vechiul și Noul Testament)
Faceți un concurs în familie: care este primul care găsește versetul biblic (versete exemplu: Deut 6:4, Luca 1:37, 1 Împ 18:30, 2 Pet 1:21, Amos 3:8, Filipeni 3:20)